Unde dispare apa de pe Dunăre? Ascultați ce spune Gheorghe Piperea!

 

Cum s-a ajuns de la ura față de comunism din decembrie 1989 la nostalgia după comunism din prezent

                                                              

 

 Cum se prezenta situația din România în decembrie 1989

În  decembrie 1989 după ce s-a anunțat la ''Radio Europa Liberă'' că în Timișoara au existat proteste în care s-a strigat ''Jos Ceaușescu'' și armata și  securiștii au tras în manifestanți, au apărut manifestații de solidarizare cu timișorenii în mai multe orașe din țară (în 20, 21 dec.) care au culminat cu demonstrațiile din București. Peste tot organele de represiune au deschis focul existând morți și râniți. Încercarea lui Nicolae Ceaușescu de a recâștiga simpartia populară prin organizarea unei manifestații în Piața Palatului în 21 decembrie la care au fost aduși mii de oameni s-a soldat cu un eșec lamentabil. Apoi anunțul de la TVR a ''sinuciderii'' generalului Vasile Miliea, Ministrul Apărării numit ''trădător'' pentru că a refuzat să mai ordone armatei să tragă în manifestanți a avut un impact major asupra armatei care s-a distanțat de Ceaușescu. Tonul grav , deosebit al anunțului crainicului de la TVR ne revela că regimul Ceaușescu se clatină din temelii.

Astfel în 22 decembrie 1989 mulțimi uriașe de bucureșteni s-au deplasat către CC al PCR sediul puterii comuniste pentru al lua cu asalt.  Nicolae Ceaușescu văzându-se încolțit a fugit cu un elicopter care a aterizat pe clădire în jurul orei 12 evenimentul a fost transmis în direct la TVR fiind preluat de numeroase alte posturi tv din străinătate.. 

Practic din acel moment Ceaușescu a pierdut puterea, nimeni nu mai era de partea lui cu excepția câtorva securiști deghizați în teroriști care au continuat lupta pănă în 25 decembrie seara când s-a anunțat la TVR  că Ceaușescu a fost prins, judecat , condamnat și executat . Nimeni nu a vărsat o lacrimă pentru Ceaușescu sau cel puțin nu în public.

Imediat fosta presă de stat și-a schimbat complet fața a devenit ostilă comunismului și a început să publice caricaturi cu ''Ceaușescu în iad'' precum cea de mai jos .

 Alegerile din 1990 la care au participat  90% din popuație l-au dat ca câștigător cu un scor zdrobitor pe Ion Iliescu cel care a condus revoluția începând cu 22 decembrie 1989. În lunile și anii următori lozincile anticomuniste au fost peste tot nimeni nu mai dorea să audă de comunism.

Dar acum după 36 de ani ceva s-a întâmplat a reânviat nostalgia după comunism, au reapărut partide socialiste, un val de nostagie nemaivăzut după dictatorul Nicolae Ceaușescu.  

Toate acestea desigur în primul rând pe internet pe saiturile de socializare și datorită lor,  fără acestea foarte probabil fenomenul nu s-ar fi produs. 

Pe deoparte  pe facebook tik tok etc. există instigatori care zilnic postează pe internet mesaje provocatoare care se distribuie pe mii de conturi prin metode numai de ei știute mesaje cu imaginea create de IA cu Nicolae Ceaușescu cu o expresie jovială, o portretizare falsă înșelătoare. însoțite de texte cu un conținut mincinos gen ''Datorită nouă aveți case'' . Total neadevărat, funcția de președinte al României nu însemna agent imobiliar sau constructor de locuințe. Putem recunoaște că da sistemul politic socialist promova intens acest sector dar nu secretarul general sau presedintele republicii personal.

Însă în România comunistă exista cultul personalității care îl scotea în față pe liderul suprem . 

În orice stat dictatorial există un lider suprem, a  fost în Germania nazistă Adolf Hitler care era pentru mulți germani ca un ''zeu''. A fost Stalin în URSS. Sunt și președinții care au fost la putere în Corea de nord mai mult decât  zei, de acolo s-a inspirat și Ceaușescu.

Cine cădea în plasa cultului personalității în România comunistă ? 

 Cei cu carențe educaționale și mai ales spirituale ,cei care erau străini de  Dumnezeu . Cei care erau creștini practicanți cunoscâtori ai Scripturii erau total imuni la comunism și cultul lui Ceaușescu , toată fanfarada pe ca o prezenta partidul comunist era un gunoi din perspectiva unui creștin practicant.

Și până la urmă cine sunt noastalgicii după comunism și Ceaușescu astăzi ? 

 Cei care în comunism erau deschiși către orice ideologie sau cu un nivel de educație sub mediu, cei care erau copii în acea epocă și  care au moștenit comunismul și simpatia pentru Ceaușescu de la părinți. Ei neagă revoluția și tot ce sa făcut bun după 1989 pentru că nu sunt capabili să gândească cu mintea lor.

Cei care se dau patrioți și care au tendința să zeifice pe cei care consideră ei că au fost patrioți, naționaliști .  

Nostalgia după comunism și Ceaușescu a renăscut în România odată cu re-apariția naționaismului ca ideologie odată cu ascensiunea partidul AUR și a lui Călin Georgescu, ei și susținătorii lor au adus în ''bagajele'' lor pe Ceaușescu și comunismul, dar și neo-legionarismul . 

Le-au dat o mână de ajutor și partidele pro europene care au neglijat total interesul național fiind concetrați numai pe integrarea în Uniunea Europeană, ce s-a dovedit o eroare fatală .

 Nimic însă nu justifică ignorarea relității, cine a fost Ceaușescu cu adevărat și sistemul său dictatorial, faptul că în 1989 a fost o revoluție absolut justificată în care au murit sute, mii de oameni autoritățile urmând ordinele lui Ceaușescu. Așa ceva nu poți ignora și nu poți trece  cu vederea  decât dacă ai  grave probleme de judecată dar și de consțiință .

 

 

. 

Partidul pseudo conservator ''Acțiunea Conservatoare'' se opune legii antifasciste inițiate de deputatul Vexler

                                                                                                           

Europarlamentarul Claudiu Târziu după ce a fost dat afară din partidul  AUR și-a creat un nou partid numit ''Acțiunea Conservatoare'' , acesta fiind cunoscut de ani bun și catalogat de presa centrală ca pro legionar .

 Claudiu Târziu a fost frecvent asociat cu ideologia și simpatia legionară din cauza discursurilor în care a elogiat figuri ale Mișcării Legionare .

 De-a lungul timpului, poziționarea sa a atras critici vehemente și atenția presei, fiind menționat în dezbateri privind promovarea fascismului și a mișcărilor extremiste. Pozițiile sale pot fi urmărite prin detaliile biografice și articolele publicate de-a lungul carierei. Detalii complete despre activitatea și declarațiile sale controversate pot fi consultate în Wikipedia și în analiza publicată de Recorder.

Imediat după ce și-a înființat partidul Claudiu Târziu a început o campanie furibundă prin țară împotriva legii inițiată de deputatul evreu Vexler care înăsprește pedepsele pentru propagandă legionară , fascistă și elogierea criminalilor de război . Legea a fost concepută cu ani în urmă de Crin Antonescu dar nu era aplicată deoarece nu era suficient de clară și bine articulată în consecință judecătorii găseau portițe pentru a o ignora. 

În decembrie 2025 Parlamentul a adoptat legea revizuită împotriva antisemitismului , însă a fost însoțită de un scandal provocat de parlamentarii extremiști care la avut ca țintă pe deputatul Vexler care după ce i s-a pus în față în mod ostentativ în mod repetat un afiș cu imaginile a mai multor intelectuali din perioada interbelică simpatizanți ai legionarilor , acesta a rupt afișul respectiv . 

Vexler a avut un gest reflex de apărare fiind asaltat de adepții AUR, dar ulterior extremiștii pro legionari s-au folosit de acel incident pentru a instiga la ură împotriva evreilor și împotriva legii antisemitismului.

   De atunci Târziu nu s-a dezmințit, cunoscut ca un antisemit cu instincte pro legionare caută să instige populația să semneze o petiție pentru anularea legii antisemite/antifasiste.

 Oare cine poate fi împotriva unei legi anti-legionare decât un pro/legionar ?

 Ce se urmărește prin anularea acestei legi ? să dispară orice sanțiune și legionarii (fasciștii în ie) să se zbenguie liberi în România ca în vremea interbelică. 

Din păcate trăim vremuri când naționalismul extrem pro legionar, pro fascist și pro comunism a devenit popular în România o dată cu apariția lui Călin Georgescu , dar și a partidelor naționalist extremiste . Totul pe fondul conflictului între partidele pro europene și progresiste care prin ''răzoilul ''  lor a dat apă la moara extremismului, România balansându-se între extrema naționalistă și cea progresist europeană cu metehnele ei.

 

 

 

. 

Povestea românului care și-a pus Dacia pe șine și a fugit din țară, înainte de căderea comunismului

 

Reconstituiri – Băieţii răi – Tinerii care au deturnat un autobuz în 1981

 O altă crimă ordonată de Nicolae Ceaușescu 

                                                       

 

How Japan Built an Underwater Bullet Train Tunnel Beneath the Ocean (Full Process)

 

În 1989 nu a căzut comunismul numai în România ci în toată Euro

 Un sondaj recent arată că 4 din 10 tineri români spun că ar accepta o dictatură. Răspunsul unui tânăr l-a lăsat fără cuvinte pe Theodor Paleologu.

 Comuniștii au primit o armă incredibilă de revigorare a ideologiei comuniste și memoriei dictatorului Ceaușescu odată cu apariția internetului și smartphon-ului. Oricine pot acesa în câteva secunde mesaje generate de conturi de socializare pe această temă.

Deși nostalgicii după comunism dau vina pe Ion Iliescu, FSN  sau pe gen. Stănculescu  pentru căderea regimului Ceaușescu  omit un detaliu esențial - în Europa nu exista doar un singur stat socialist Romania în 1989 , ci existau 9 state cu astfel de regim. Revoluția din România din decembrie 1989 a fost parte dintr-un curent care a măturat Europa de est în acea perioadă, pe rând toate regimurile comuniste au căzut în Europa .

 În majoritatea țărilor socialiste existau mișcări de rezistență populară împotriva regimurilor totalitare. 

 În 1989 erau mulți români care așteptau momentul să se manifeste împotriva regimului  Ceaușist . Poporul, cei cu vederi mai democratice așteptau schimbarea care a pornit de la Timișoara. Primele lozinci strigate de manifestanți  au fost ''Jos Ceaușescu'', el fiind considerat atunci de popor vinovatul principal.

 Numai după disparația lui Ceaușescu în 25 decembrie 1989 au început să se audă mai des lozinci cu ''Jos comunismul''  care s-au extins odată cu fenomenul Pieței Universității. 

    

Comunismul a dispărut în cele 9 țări socialiste din Europa în perioada 1989–1991, majoritatea regimurilor prăbușindu-se în „toamna națiunilor” din 1989. Procesul a debutat prin negocieri și alegeri libere în Polonia și Ungaria, culminând cu căderea Zidului Berlinului și dizolvarea Uniunii Sovietice. 

Tranziția de la regimurile totalitare s-a derulat astfel:

Polonia (aprilie-iunie 1989): Acordurile Mesei Rotunde au legalizat Solidaritatea și au dus la primele alegeri parțial libere în iunie.
Ungaria (mai-octombrie 1989): Partidul Comunist a renunțat la monopolul puterii în primăvară, iar la 23 octombrie 1989 a fost proclamată Republica Ungară, deschizând calea primelor alegeri multipartite.
Republica Democrată Germană - RDG (noiembrie-decembrie 1989): Presiunea străzii și exodul populației au culminat cu căderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989, ducând la reunificarea germană din 1990.
Cehoslovacia (noiembrie-decembrie 1989): Revoluția de Catifea a înlăturat pașnic guvernul comunist, iar Vaclav Havel a devenit președinte în decembrie.
Bulgaria (noiembrie-decembrie 1989): Todor Jivkov a fost debarcat de la conducerea partidului în urma unui „joc de culise” și a protestelor, ceea ce a dus la organizarea primelor alegeri libere în 1990.
România (decembrie 1989): În urma protestelor începute la Timișoara, regimul condus de Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat violent în perioada 16–25 decembrie 1989.
Albania (decembrie 1990 - martie 1991): Protestele studențești au forțat Partidul Muncii să permită pluralismul politic, regimul prăbușindu-se complet după alegerile din martie 1991.
Iugoslavia (1991–1992): Statul federal socialist s-a destrămat odată cu declararea independenței Sloveniei, Croației, Macedoniei și Bosniei-Herțegovina, proces care a degenerat în războaie sângeroase.
Uniunea Sovietică (1990–1991): Republicile componente (inclusiv cele europene) și-au declarat independența, colosul comunist încetându-și oficial existența la 26 decembrie 1991.