luni, 23 februarie 2026

Televiziunea română şi propaganda

 Întâlnim uneori persoane acum la 36 de ani după Revoluție care cred cu tărie că comunismul este sistemul politic cel mai bun și potrivit pentru România iar Nicolae  Ceaușescu cel mai bun președinte. Sunt românii naivi (slabi de cerbice) care înainte e 1989 s-au lăsat spălați pe creier de propaganda oferită non stop de TVR în acea perioadă , unii transmițând acest crez și urmașilor. 


 

                                                     

vineri, 20 februarie 2026

Nicușor Dan discurs la Consiliul pentru pace din SUA.

 

Un domn mai coleric nervos auzind ieri la un  post TV că președintele Nicușor Dan pleacă în SUA la Conferința pentru pace a izbucnit nervos '' Iarăși se duce prostul ăsta să ne facă de rușine în occident'' . Nu i-am răspuns pentru că am văzut că era înfierbântat, pus pe scandal fiind probabil unul din admiratorii lui Georgescu sau Simion, dar asta este fața extremismului în România.  

 Deși nu l-am votat pe Nicușor Dan și nu mă aflu printre admiratorii săi nu pot să nu recunosc că prestația, respectiv discursul  lui Nicușor Dan de la Conferința pentru pace a fost unul bun, acceptabil. Poate nu este Nicușor Dan cel mai bun președinte cum afirmă unii jurnaliști, are totuși niște puncte slabe, vorbește încet, este introvertit, nu are are ''stofă'' de politician de succes ,  e superficial genul ''merge și așa'' dovedit și prin faptul că trăiește  în concubinaj de 20 de ani cu o femeie cu copii, spune mult despre caracterul lui deficitar.

 Dar să afirmi că Nicușor Dan este prost și face țara e râs este mult prea mult. Mai degrabă prestația de haimana de galerie a lui George Simion a făcut țara de râs când după ce a cîștigat primul tur al alegerilor preziențiale s-a dus în Franța unde a făcut un circ ieftin la o televiziune jignind pe liderii Franței, mai curând Simion ar face România de râs dacă ar ajunge președinte.

 


miercuri, 18 februarie 2026

În primăvara lui 1989 Ceușescu respingea orice reformă în România

 

 
În primăvara anului 1989, în timp ce Europa de Est se pregătea de schimbări profunde, Nicolae Ceaușescu alegea un drum opus: izolarea totală. Plenara Comitetului Central al PCR din 12–14 aprilie 1989 avea să fie momentul în care dictatorul și-a trasat linia de netrecut. A condamnat reformele din blocul socialist, a reînviat conceptul stalinist al „luptei de clasă" și a acuzat Ungaria de revizionism teritorial.
Contextul era exploziv. La 11 martie 1989, șase foști demnitari comuniști — între care foștii secretari generali Constantin Pârvulescu și Gheorghe Apostol — îi adresaseră lui Ceaușescu o scrisoare deschisă, difuzată de BBC și Radio Europa Liberă, avertizând că România nu poate rămâne în afara cursului istoriei. La sfârșitul lui martie, Ceaușescu anunțase achitarea integrală a datoriei externe — în realitate obținută prin înfometarea populației.
Pe plan extern, relațiile cu Ungaria erau la cel mai scăzut nivel din epoca postbelică. În februarie 1989, guvernul de la Budapesta propusese la ONU o anchetă asupra drepturilor omului din România. Miza centrală era programul de sistematizare rurală, prin care Ceaușescu planifica demolarea a circa 8.000 de sate. În iunie 1988, zeci de mii de oameni protestaseră la Budapesta, iar în Belgia, peste 200 de primari „adoptaseră" sate românești amenințate cu buldozerul.
La plenara din aprilie, Ceaușescu a respins orice reformă ca pe o „deviație." A declarat că nimeni nu poate concepe dezvoltarea socialistă concomitent cu renunțarea la lupta de clasă, atacând „teoriile pseudoștiințifice ale reformiștilor și revizioniștilor." (între timp chiar și China comunistă a renunțat la aceste dogme). A sugerat, de asemenea, că România ar avea capacitatea de a produce arme nucleare — o declarație care a stârnit reacții internaționale.
Izolarea devenise totală. România era singurul stat din Pactul de la Varșovia care nu își redusese cheltuielile militare. Ceaușescu condamna glasnost-ul și perestroika drept amenințări la adresa socialismului. În iunie, reînhumarea lui Imre Nagy la Budapesta a provocat o nouă criză: dictatorul a convocat CPEx și a declarat că Ungaria devenise „centrul celor mai reacționare cercuri din Europa." Peste câteva luni, în decembrie, avea să dea vina tot pe Ungaria pentru revolta de la Timișoara — ultimul act al unei paranoii care i-a costat viața.
 
 
 

vineri, 13 februarie 2026

Inițiativa premierului Bolojan de ai obliga pe absolveții de medicină să profeseze în țară un timp a stârnit reacții

 

 Plângăcioșii au scos Sfânta Constituție la înaintare. Negocierea… mai încolo.

SANITAS îl atacă pe Bolojan că „încalcă Constituția” pentru ideea ca absolvenții de Medicină (studii la buget + rezidențiat plătit) să rămână câțiva ani în România.
Și vin argumentele-standard, scoase din mapă:
Art. 25 – libera circulație.
Art. 41 – libertatea muncii.
CEDO – „ne dă în judecată toată lumea și plătește statul despăgubiri”.
Bun. Dar hai să vorbim adult:
nimeni nu zice să legi medicii cu lanțul de calorifer.
Discuția reală e despre recuperarea investiției publice sau despre contracte de tip “primești – dai înapoi”.
În Europa există mecanisme de „return of service”:
În Ungaria, studenții pe locuri finanțate de stat (Hungarian state / partial scholarship) semnează un Student Scholarship Contract care prevede, pe scurt:
după diplomă, trebuie să aibă raport de muncă în Ungaria la un angajator sub jurisdicție maghiară pentru o perioadă legată de anii finanțați;
dacă nu își îndeplinesc obligațiile, trebuie să ramburseze statului valoarea finanțării (cu reguli de calcul și actualizări).
Detaliul „tare” (scris negru pe alb):
În modelul de contract publicat de sistemul maghiar (Felvi), obligația de muncă este definită ca:
perioadă dublă față de durata studiilor finanțate, realizabilă în maximum 20 de ani după diplomă (poate fi „în bucăți”, nu neapărat continuu).
Deci nu e “fantasy autoritar”.
E un model administrativ:
statul finanțează → statul cere serviciu sau rambursare dacă pleci imediat.
Iar replica “realitatea demonstrează că exodul e din suprasolicitare, lipsă personal, infrastructură” e corectă.
Dar e și incompletă.
Pentru că:
dacă pleacă medicii tineri imediat, deficitul rămâne.
dacă deficitul rămâne, suprasolicitarea crește.
dacă suprasolicitarea crește, pleacă și mai mulți.
E un cerc vicios.
Și îl rupi doar cu două lucruri: condiții + mecanisme. Dacă medicii rămân în România câțiva ani dispare suprasolicitarea.
Și aici vine partea pe care “plângăcioșii” o ocolesc elegant:
Statul “nu poate legal să constrângă”?
Ba poate să legifereze condiții pentru banii publici.
Nu “stai cu forța”.
Ci: vrei libertate totală imediat? ok, atunci nu lași nota de plată pe români.
Bolojan a formulat ideea exact în cheia asta: „medicii formați pe bani publici au o obligație față de țară, să lucreze câțiva ani în România”.
În paralel, medicii spun: „nu noi abandonăm țara, țara ne abandonează de 35 de ani”, invocă infrastructura, suprasolicitarea, lipsa protecției juridice etc.
 Doar că asta nu anulează cealaltă problemă: cine plătește formarea și cine încasează beneficiul?
E normal ca România să plătească formarea și rezidențiatul, iar medicul să plece imediat fără nicio obligație și fără nicio rambursare?
Adică românii să plătească “medici pentru export”, iar la spital să găsești “nu avem”.
Judecătorii se pensionează la 48 de ani, polițiștii la 47 de ani, medicii fug din țară imediat și tot ei au tupeul să spună că sunt suprasolicitați, că au nevoie de mai mulți colegi, să fie plătiți mai mult pentru că fac ore suplimentare.
Ia stați și voi la muncă până la 65 de ani, ca toți românii, o să vedeți cum dispare suprasolicitarea!
De ce românii să plătească formarea de medici, aceștia să plece imediat din țară iar când românii merg la spitale nu găsesc pe nimeni? Românii plătesc milioane pentru medici fantomă?
”În ceea ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural, urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi în ţara noastră de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român, ai o obligaţie faţă de ţara asta şi cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la o întâlnire cu primarii de comune.
 
 

miercuri, 11 februarie 2026

Dumitru Coarnă despre ''Cedarea României''


 Dumitru Coarnă este deputat, ales pe listele PSD în 2000 apoi trece la AUR  pentru căteva luni. 

Pleacă apoi de la AUR și candidează pe listele SOS în 2025.

  La sfărșitu lui 2025 Coarnă  a anunțat înființarea unui nou partid politic, Forța Alternativă pentru România (FAR), care se poziționează ca o alternativă de centru-dreapta pentru românii dezamăgiți de actuala clasă politică. Formațiunea promovează valori creștin-democrate , conservatoare și suveraniste .

Această este încă o formațiune cu titulatură conservatoare dar și suveranistă neparlamentară pe lângă PNCR al europarlamentarului C. Terheș . 

Dacă intră în parlament dar rămâne pe cont propriu ar putea reprezenta o forță inovatoare , dar dacă se asociază cu celelate partide suveraniste extremiste România s-ar putea îndrepta spre o dictatură naționalistă, precum cea care a fost înainte de 1989. 

Coarnă a fost inițial milițian , după 1989 polițist apoi  șef de Sindicat la Poliție.  În 2000 intră în politică fiind cooptat de PSD.

   Problema cu actualele partide la putere este că merg pe extrema globalistă și integrare în Uniunea Europeană ceea ce este discutabil...pentru că alimentează extrema opusă ultra naținalistă

CE CREDE DUMITRU COARNĂ DESPRE REFORMELE LUI NICUȘOR ȘI BOLOJAN 


Să spunem lucrurilor pe nume.
„Reformele” promovate de Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu sunt despre eficiență.
Sunt despre cedare.
-Cedarea resurselor
-Cedarea controlului
-Cedarea statului român
Sub pretextul modernizării, România este împinsă să renunțe exact la ce o face stat:
– energie
– infrastructură
– active strategice
– capacitate de decizie
Ni se spune că „statul e prost administrator”.
Ni se spune că „piața știe mai bine”.
Ni se spune că „așa cere reforma”.
Adevărul: ni se cere să predăm cheia casei.
Românilor li se cer sacrificii.
României i se cer resursele.
Altora li se dau profiturile.
Când vinzi ce produce, nu reformezi – dezarmezi.
Când externalizezi ce e strategic, nu modernizezi – abandonezi.
Când accepți ordine fără să negociezi interesul național, nu conduci – execuți.
Statul se retrage din economie, dar rămâne să taxeze.
Statul renunță la resurse, dar păstrează austeritatea.
Statul nu mai apără nimic, dar cere tot.
România nu e o firmă de lichidat.
România nu e un activ de vândut.
România nu e un troc administrativ.
Aceasta nu este reformă.
Este cedarea organizată a resurselor României.
Iar istoria nu-i va judeca pe cei care au avertizat,
ci pe cei care au semnat. 

 

.. 

marți, 10 februarie 2026

Călin Georgescu, asociat unei rețele care a spionat NATO pentru KGB?


 

Călin Georgescu, o conservă a rețelei Caraman, folosită în lupta pentru controlul României


17 ianuarie 2025

Asistăm la un atac dus la lumina zilei de forțe formate din grupări de rezerviști din serviciile secrete și din armată, asociate cu agenți de influență ai Rusiei, care vor să slăbească poziția României în NATO și în UE.

 

Ramificațiile unor rețele de spionaj ale Kremlinului din țara noastră au fost reactivate pentru a crea o falie în societate, prin lansarea unor acțiuni ample de dezinformare și divizare a societății.

În decembrie 1989, deși mulți știau că Ion Iliescu are puternice legături la Kremlin, n-a avut prea mare importanță. România venea dintr-o dictatură întunecată, foame și frig, iar Uniunea Sovietică, la acel moment, aflată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov, era văzută ca o forță a schimbării și nu ca o amenințare.

Și, cu toate acestea, o parte a opiniei publice, încă din primele momente după ce Iliescu a preluat puterea, a strigat „Jos, comunismul!”.

Acea parte a devenit opoziția din stradă și a creat fenomenul Piața Universității. Iliescu și acoliții săi sau simțit amenințați și au decis să reprime protestele din București, folosind minerii ca forțe de represiune.

În cele trei decenii și jumătate de democrație românească sunt multe pete întunecate, abuzuri de putere și violență, iar Moscova a fost mereu prezentă.

Ceea ce se întâmplă în zilele noastre, promovarea lui Călin Georgescu, susținerea lui de către rețelele de rezerviști militari și ai serviciilor secrete, are legătură și moștenirea lui Ion Iliescu și conexiunile sale cu Moscova.

Înmormântarea unui agent KGB

Ca efect al războiului din Ucraina și al faptului că România a ajutat Kievul și Chișinăul să reziste în fața asaltului total al lui Putin, Kremlinul a activat ramificațiile rețelei Caraman din țară, construind o infrastructură anti-europeană și anti-NATO pe care a activat-o în perioada campaniei electorale.

Mihai Caraman a fost un spion român, recrutat și de KGB, care vreme de un deceniu a reușit să sustragă documente din birourile NATO, până în 1968, când a fost deconspirat și trimis la București.

Se bucură de protecția Kremlinului și devine un fel de erou al Direcției de Informații Externe, formând o întreagă generație de spioni care au acționat în perioada Războiului Rece.

După prăbușirea regimului Ceaușescu, Ion Iliescu îl numește pe Mihai Caraman director al nou înființatului Serviciu de Informații Externe, pe care-l conduce timp de doi ani, fiind schimbat la câteva luni după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Moare în iulie 2024, iar ceremonia funerară s-a transformat într-un eveniment de unde rezerviștii, care au gravitat în jurul său, au declanșat, în colaborare cu Moscova, unul dintre cele mai sofisticate și intense atacuri asupra unui stat membru NATO.

Chemarea la acțiune

Coroana de flori, semnată „Mihaela și Mircea Geoană”, trimisă de un anonim în numele fostului secretar-adjunct al NATO și candidat la președinție, a fost, în opinia mea, o amenințare ascunsă la adresa lui Geoană, că nu va ajunge niciodată președintele României, dar și un semnal de trecere la acțiune.

De la acel moment, 24 iulie, s-a declanșat o puternică operațiune militară de dezinformare, bazată pe acțiuni de demonizare, divizare a societății și inocularea derutei în rândul instituțiilor și a opiniei publice.

Kelemen Hunor, președinte UDMR, a confirmat apartenența lui Călin Georgescu la rețeaua Caraman, așa cum a arătat și Spotmedia.ro, într-o investigație publicată în data de 28 noiembrie 2024.

Infrastructura fusese creată - mii de pagini de Facebook care promovau așa-zise „valori naționale”, teorii conspiraționiste, dar și sfaturi pseudo-medicale, influențau deja milioane de români.

O mare parte dintre paginile de Facebook ale grupărilor de rezerviști au început să fie bombardate cu postări populiste, naționaliste, anti-occidentale și anti-europene.

Grupurile de WhatsApp, chiar și unele de militari activi, au fost vizate de campanii de influență orientate împotriva ajutorului pentru Ucraina și exacerbându-se nemulțumirile legate de salarii sau pensii.

La toate acestea, s-au adăugat campaniile politice desfășurate de membrii ai Parlamentului, cum ar fi Diana Șoșoacă și George Simion, care susțineau public agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, dar și campanii desfășurate pe TikTok sau pe site-uri care promovau retorica lui Vladimir Putin.

Răspândirea unui virus

Din datele de până acum, Călin Georgescu a fost o „conservă” într-una din ramificațiile rețelei Caraman, protejată de părți ale sistemului de informații din România, păstrată pentru orice eventualitate.

 sursa :https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/nimic-nou-pe-frontul-de-est-calin-georgescu-o-conserva-a-retelei-caraman-folosita-in-lupta-pentru-controlul-romaniei

 Concluzii:

Pe deoparte avem o rețea puternică care dorește preluarea puterii în România formată din naționaliști de toate nuanțele rezerviști (foști militari, securiști) comuniști, neolegionari etc.  De cealată parte o masă de oameni creduli mulți cu un nivel de inteligență și educație sub-medie , unii cu nostalgii comuniste care înghit tot ce li se servește de către naționaliști susținîndu-i pe aceștia cu mult entuziasm și necondiționat.   

 

 

joi, 5 februarie 2026

Marea vulnerabilitate a democrației e prostia Interviu cu Prof. Theodor. Paleologu & econ. Andrei Caramitru (short video)


 

De ce telefonul nu poate înlocui calcalatorul

 


 Apariția smathphon-ului ia făcut pe unii să creadă că din moment ce acesta se poate conecta la internet nu mai este nevoie de calculator. În realitate nu este chiar așa, în primul rând faptul că ecranul este mic pentru multe persoane asta poate însemna o problemă. Dacă vizionezi un sait cu un text lung de exemplu este dificil de citit și probabil cei mai mulți se limitează în a citi doar câteva rânduri ceea ce nu ți este de nici un folos. Dacă vizionezi un video cu subitrare literele fiind mici nu vor fi vizibile și mulți nu vor fi capabili să le citească.  Din nou smathone-ul nu-ți va fi de nici un folos. Paginile de pe saituri sunt create diferit de cum apar pe telefon și numai pe calculator sau laptop le poți vedea în forma lor orignală. 

 

Telefoanele sunt utile pentru comunicare audio sau video în primul rând și pentru situații când te afli în călătorie , copii le folosesc și ca  jucării că de fapt asta și sunt, dar nu înlocuiesc calculatorul sau laptopul care funcționează în sistem windows. Smatphone-ul nu se ridică niciodată la nivelul unui laptop de exmeplu care oferă o imagine la dimensiuni perfecte care îți permite să vizionezi un sait sau un video la o calitate foarte bună, inteligibilă pentru oricine.